Aproape toamnă
O simt de câteva dimineți... în aburul jucăuș al cafelei, în parfumul ce-mi invadează bucătăria prin fereastra larg deschisă în zori de zi, în după-amiezele leneșe în care dorința de-a prelungi vacanța e înăbușită încet, dar sigur de neastâmpărul noilor începuturi, în repeziciunea cu care dispar filele din calendar și-n nostalgia ce mă-mpresoară cu fiecare pată de galben ițită răzleț printre frunze. Privesc cu jumătate de gând înapoi... la luni de vară devenite deja amintiri plămădite din călătorii fabuloase, din câteva cărți citite în tihnă, din milioane de clipe trăite frumos, într-un anotimp al bucuriilor simple la care visam de ani buni. O simt altfel... prea devreme parcă și totuși fără-ndoielile de altădată, cu o liniște ce se insinuează treptat, de …
